Pornind de la celebra sentință dostoievskiană – „Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis" – unii au deplâns declinul autorităților religioase și al idealurilor morale, iar alții au conchis că singurul principiu de viață care ne rămâne este cel al luptei pentru supraviețuire, observă Fromm. Ca răspuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de față aduce argumente filosofice și socio-psihanalitice pentru o întoarcere a omului la sine, pentru o nouă «artă de a trăi». Etica «umanistă", propusă de Fromm, se vrea o alternativă la etica «autoritară", motivată de culpă și supunere temătoare. Noua morală se va ghida, astfel, după gradul în care reușim să ne actualizăm potențialul – acesta va fi criteriul în funcție de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. Căci, în loc de a ne trata propria persoană ca pe o marfă (după cum ne încurajează «orientarea mercantilă" de astăzi), menirea noastră va fi să ne realizăm potențialul. “Binele” este, astfel, redefinit ca afirmare a vieții și actualizare a posibilităților umane, iar «răul” este echivalat cu degradarea puterilor noastre omenești.
